Oare...

Nici azi nu am putut sa pier de fericire
departe de tine, de mine,
cu aspiratii inutile sau vise febrile.

Sentimentalisme abunda
versurile crescande,
de rime plapande,
in care proiectat este cugetul axat...mai bine...
frustrat de lipsuri, urat si sloi.
Totul se transforma in noroi.

Stropi abstracti si noi pe velurii mei moi.

Ploua marunt fara ispita
Nostalgica clipa se reflecta obscur,
in ochiul gol de proiectii mondene,
zile aspre pentru aparatul foto
...regasit antitalent in albumul inflorat 'NoTo'!...
dovada : fractiunile imobile -
instantanee cu tine, cu mine,
despre orice si oricine,
ce fragmenteaza restul meu de bine.

Intelegi de ce-i asa azi, de maine?


Ioiiiiiiiiiiiiii! Ce ineptii imi tin mintea ocupata!

P.S. Si, intr-adevar, rejectez psihanaliza!